Română

Întruniri ştiinţifice

În data de 19 octombrie 2025, Consiliul Memoriei și Muzeul de Istorie a satului Avdarma, în parteneriat cu Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova și Muzeul Național de Istorie a Moldovei a organizat Conferința științifică „Cercetarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor represiunilor staliniste: probleme, realizări, perspective”.


Conferința s-a desfășurat în contextul „Zilei de comemorare victimelor foametei” din perioada anilor 1946-1947, inaugurată la 15 octombrie 2019 prin decizia Adunării Populare a Găgăuziei (№ 329-ХХХ/VI). În UTA Găgăuzia – în special, la Avdarma – această data comemorativă a devenit o zi de reflecție colectivă și de reafirmare a valorilor umane fundamentale: demnitatea, compasiunea și memoria istorică.

Conferința a reunit istorici, cercetători, profesori universitari, muzeografi, reprezentanți ai administrației publice locale, ai instituțiilor culturale, educaționale și neguvernamentale, precum și descendenți  ai victimelor foametei. Scopul principal al reuniunii a fost de a analiza direcțiile actuale de cercetare și valorificare istorică a memoriei victimelor represiunilor staliniste, de a evalua stadiul recuperării memoriei istorice și de a identifica noi strategii pentru integrarea acestei tematici în spațiul educațional, cultural și civic al Republicii Moldova.

La deschiderea evenimentului științific, participanții l-au felicitat pe dl Ignat Cazmalî, fondatorul Muzeului de Istorie al satului Avdarma, cu prilejul conferirii Premiului Național, ediția 2025, în semn de recunoaștere a contribuției sale excepționale la promovarea memoriei istorice și valorificarea patrimoniului cultural. În cadrul conferinței, dl Ignat Cazmalî a donat suma aferentă premiului instituțiilor muzeale și colaboratorilor care sunt activ implicați în  cercetarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist, gest ce subliniază devotamentul său față de cauza păstrării memoriei istorice.

Sesiunea de comunicări a Conferinței științifice „Cercetarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor represiunilor staliniste: probleme, realizări, perspective” a fost moderată de dl Virgiliu Bîrlădeanu, doctor în istorie, și dl Ignat Cazmalî, fondatorul Muzeului de Istorie al satului Avdarma.

Lucrările sesiunii au adus în prim-plan teme esențiale privind memoria colectivă, cercetarea academică și inițiativele civice de recuperare a trecutului traumatic al foametei din anii 1946–1947.

Ignat Cazmalî a deschis seria comunicărilor cu prezentarea intitulată „Istoria și memoria victimelor foametei din anii 1946–1947 în localitățile găgăuze ale RSS Moldovenești: probleme actuale de cercetare și memorializare”, în care a abordat provocările legate de documentarea istorică, rolul instituțiilor muzeale locale și importanța cultivării memoriei colective în comunitățile de găgăuzi.

În continuare, dna Ecaterina Jecova, jurnalist în cadrul proiectului GagauzMedia, a prezentat comunicarea „Societatea civilă și experiența comunității din UTA Găgăuzia în edificarea memoriei victimelor foametei din 1946-1947”. Intervenția sa a reliefat rolul inițiativelor civice, al mass-mediei regionale și al comunităților locale în procesul de recuperare și transmitere a memoriei istorice. În cadrul prezentării sale, Ecaterina Jecova a relevat istoria instituirii „Zilei de comemorare a victimelor foametei” prin decizia Adunării Populare. Ea a subliniat semnificația acestei inițiative pentru consolidarea identității colective și recunoașterea publică a tragediei umanitare care a marcat profund comunitățile găgăuze.

Alexandru Postica, președintele Consiliului Memoriei, a prezentat raportul „Realizările Consiliului Memoriei, probleme actuale și proiecte de viitor”, în care a evidențiat progresele înregistrate în domeniul politicilor memoriale, colaborarea cu instituțiile de cercetare și planurile privind dezvoltarea unei rețele naționale a locurilor memoriei în conformitate cu Planul de acțiuni privind comemorarea victimelor represiunilor politice, adoptat de Guvernul Republicii Moldova, la 24 iunie 2025.

Conferința a continuat o sesiune discuții, la care au participat istorici, cercetători, reprezentanți ai administrației publice și ai mediului academic: acad. Valeriu Pasat, dr. hab. Zinaida Bolea, dr. Ludmila D. Cojocaru, dr. Constantin Taușanji, dr. Güllü Karanfil, dr. Lidia Mihail Formuzal, Iabob Lupanciuc precum și alți specialiști și membri ai comunităților memoriei. Academicianul Valeriu Pasat a subliniat în intervenția sa că evocarea tragediei foametei din anii 1946-1947 nu trebuie interpretată ca un motiv de ostilitate etnică sau xenofobie și nu este îndreptată împotriva niciunui popor sau stat, ci reprezintă un demers de restabilire a adevărului istoric și de cultivare a memoriei colective într-un spirit de reconciliere și responsabilitate.

În încheiere, dl Virgiliu Bîrlădeanu, reprezentant al Institutului de Istorie al Universității de Stat din Moldova, a prezentat concluziile și rezoluția conferinței care va fi adresată Parlamentului și Guvernului Republicii Moldova, subliniind importanța continuării cercetărilor, consolidării colaborării instituționale și dezvoltării unei culturi a memoriei bazate pe responsabilitate și solidaritate.

Programul conferinței s-a încheiat cu o ceremonie de depunere de flori la Memorialul „Acı Köşesi, un moment de reculegere colectivă dedicat victimelor foametei din anii 1946-1947.

Secția Istorie Medievală a Institutului de Istorie al USM organizează marți, 21 octombrie 2025, cu începere de la ora 10:00, masa rotundă cu genericul „Tendințe modernizatoare în activitatea culturală a Țării Moldovei în secolele XVII–XVIII”. 


Evenimentul va avea loc la sediul Institutului, în biroul 18 (mun. Chișinău, str. Academiei 3/2).

Masa rotundă își propune să aducă în prim-plan procesele de modernizare culturală din Țara Moldovei, oferind un cadru de dialog și schimb de idei între cercetători, doctoranzi și specialiști în domeniu.

Vă așteptăm cu drag!

Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova, în parteneriat cu Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române și Muzeul Național de Istorie a Moldove, organizează conferința știiințifică „Epoca lui Gorbaciov și transformările din blocul comunist”. Evenimentul va avea loc pe data de 21 septembrie 2025, cu începere de la ora 10:00, în incinta Muzeului Național de Istorie a Moldovei (mun. Chișinău, str. 31 August 1989, nr. 121A).

alt

Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova, în cooperare cu Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române și Muzeul Național de Istorie a Moldovei, a organizat, pe data de 21 septembrie, Conferința științifică „Epoca lui Gorbaciov și transformările din blocul comunist”.

Evenimentul este parte din seria de acțiuni comune multianuale, reunind cercetători de pe ambele maluri ale Prutului: dr. hab. Florin ABRAHAM, directorul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române; dr. Florin-Răzvan MIHAI, cercetător științific III la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române; dr. Ana-Maria CĂTĂNUȘ, cercetător științific II la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române; dr. Constantin HLIHOR, profesor asociat, Universitatea din București;  dr. Vasile BUGA, cercetător la Centrul de Studii Ruse și Sovietice „Florin Constantiniu” din cadrul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului; mem. cor. al AȘM Gheorghe COJOCARU, directorul Institutului de Istorie al USM; dr. Virgiliu BÎRLĂDEANU, șeful Secției de Istorie Contemporană a Institutului de Istorie al USM; dr. Octavian ȚÎCU, cercetător științific coordonator la Institutul de Istorie al USM; dr. hab. Elena NEGRU, cercetător științific principal la Institutul de Istorie al USM; dr. Anatol ȚĂRANU, cercetător științific coordonator la Institutul de Istorie al USM; dr. hab. Ion ȘIȘCANU, cercetător științific principal la Institutul de Istorie al USM; drd. Gabriela ȚĂRANU, cercetător științific la Institutul de Istorie al USM.

Conferențiarii au adus în discuție impactul reformelor inițiate de Mihail Gorbaciov asupra Uniunii Sovietice, a țărilor din blocul comunist și a României. Comunicările au evidențiat atât natura contradictorie a fenomenului „Gorbymania” și a politicilor de perestroika și glasnost, cât și efectele lor asupra sistemului sovietic aflat în criză. S-a subliniat diferența de viziune dintre reformismul gorbaciovist și rigiditatea regimului Ceaușescu.

O atenție specială a fost acordată consecințelor perestroikăi în RSS Moldovenească – aici reformele gorbacioviste au declanșat un amplu proces de renaștere națională, cu efecte profunde asupra identității, limbii și memoriei istorice. Totodată, au fost analizate reacțiile aparatului de partid și ale structurilor de securitate, care au încercat să mențină controlul ideologic și să contracareze influența românească, precum și apariția mișcărilor separatiste din Transnistria.

În ansamblu, dezbaterile au conturat o imagine complexă a epocii gorbacioviste – o perioadă de mari speranțe și de profunde contradicții, în care reformele gândite pentru salvarea sistemului comunist au devenit, paradoxal, catalizatorul destrămării sale și al apariției unei noi ordini politice în Europa de Est.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Parteneriat pentru întărirea rezilienței societale prin promovarea valorilor democratice și diseminarea cunoștințelor istorice: schimb de experiență și aplicarea celor mai bune practici între comunitatea academică și organizațiile societății civile din Lituania și Moldova”, implementat cu suportul Programului Cooperare pentru Dezvoltare și Promovarea Democrației al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania.


Pe data de 13 mai 2025, Academia de Științe a Moldovei (Secția Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte), Universitatea de Stat din Moldova, Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, Institutul de Istorie și Centrul de Economia Industriei și Serviciilor al Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române organizează conferința științifică națională cu participare internațională „Integrarea europeană a Republicii Moldova în contextul demarării negocierilor pe marginea acquis-ului comunitar”. Lucrările conferinței științifice se vor desfășura începând cu ora 10.00, în regim on-line. Evenimentul are loc în contextul marcării Zilei Europei în Republica Moldova și este la cea de-a XIX ediție.

RSS
Institutul de Istorie, str. Academiei 3/2, MD2028, Chişinău, Republica Moldova
tel.: (+373) 022 738400 | e-mail: institut.istorie@gmail.com
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC