Volumul „Голод в Молдове” (1993), coordonat de conf. univ. dr. Anatol Țăranu, a fost digitalizat și este disponibil în acces deschis pe pagina web a Institutului.

Colecția de documente a fost editată în limba rusă în 1993 de un grup de istorici din Republica Moldova: A. Țăranu (coordonator), Gh. Rusnac, I. Șișcanu, A. Zavtur, A. Moraru, M. Rotaru, A. Agachi, R. Isac, M. Gribincea, cu un studiu introductiv (cuvânt înainte) semnat de Anatol Țăranu (în perioada 1990-1993, directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei).

În volum sunt prezentate documente inedite, care dezvăluie tragedia și mecanismul foametei organizate în Moldova sovietică în primii ani de după război. Lucrarea evidențiază particularitățile sistemului stalinist de colectare a cerealelor, care a afectat grav aprovizionarea populației cu produse alimentare, și analizează cauzele obiective ale foametei.

Un loc aparte îl ocupă documentele care reflectă „măsurile de salvare a celor înfometați, actele de devotament și sacrificiu, dar și cazurile de neglijență și abuz”. Totodată, sunt publicate pentru prima dată materiale ce oferă o imagine complexă asupra mortalității și consecințelor demografice ale foametei din anii 1946–1947.

În data de 19 octombrie 2025, Consiliul Memoriei și Muzeul de Istorie a satului Avdarma, în parteneriat cu Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova și Muzeul Național de Istorie a Moldovei a organizat Conferința științifică „Cercetarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor represiunilor staliniste: probleme, realizări, perspective”.

Conferința s-a desfășurat în contextul „Zilei de comemorare victimelor foametei” din perioada anilor 1946-1947, inaugurată la 15 octombrie 2019 prin decizia Adunării Populare a Găgăuziei (№ 329-ХХХ/VI). În UTA Găgăuzia – în special, la Avdarma – această data comemorativă a devenit o zi de reflecție colectivă și de reafirmare a valorilor umane fundamentale: demnitatea, compasiunea și memoria istorică.

Conferința a reunit istorici, cercetători, profesori universitari, muzeografi, reprezentanți ai administrației publice locale, ai instituțiilor culturale, educaționale și neguvernamentale, precum și descendenți  ai victimelor foametei. Scopul principal al reuniunii a fost de a analiza direcțiile actuale de cercetare și valorificare istorică a memoriei victimelor represiunilor staliniste, de a evalua stadiul recuperării memoriei istorice și de a identifica noi strategii pentru integrarea acestei tematici în spațiul educațional, cultural și civic al Republicii Moldova.

La deschiderea evenimentului științific, participanții l-au felicitat pe dl Ignat Cazmalî, fondatorul Muzeului de Istorie al satului Avdarma, cu prilejul conferirii Premiului Național, ediția 2025, în semn de recunoaștere a contribuției sale excepționale la promovarea memoriei istorice și valorificarea patrimoniului cultural. În cadrul conferinței, dl Ignat Cazmalî a donat suma aferentă premiului instituțiilor muzeale și colaboratorilor care sunt activ implicați în  cercetarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist, gest ce subliniază devotamentul său față de cauza păstrării memoriei istorice.

Sesiunea de comunicări a Conferinței științifice „Cercetarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor represiunilor staliniste: probleme, realizări, perspective” a fost moderată de dl Virgiliu Bîrlădeanu, doctor în istorie, și dl Ignat Cazmalî, fondatorul Muzeului de Istorie al satului Avdarma.

Lucrările sesiunii au adus în prim-plan teme esențiale privind memoria colectivă, cercetarea academică și inițiativele civice de recuperare a trecutului traumatic al foametei din anii 1946–1947.

Ignat Cazmalî a deschis seria comunicărilor cu prezentarea intitulată „Istoria și memoria victimelor foametei din anii 1946–1947 în localitățile găgăuze ale RSS Moldovenești: probleme actuale de cercetare și memorializare”, în care a abordat provocările legate de documentarea istorică, rolul instituțiilor muzeale locale și importanța cultivării memoriei colective în comunitățile de găgăuzi.

În continuare, dna Ecaterina Jecova, jurnalist în cadrul proiectului GagauzMedia, a prezentat comunicarea „Societatea civilă și experiența comunității din UTA Găgăuzia în edificarea memoriei victimelor foametei din 1946-1947”. Intervenția sa a reliefat rolul inițiativelor civice, al mass-mediei regionale și al comunităților locale în procesul de recuperare și transmitere a memoriei istorice. În cadrul prezentării sale, Ecaterina Jecova a relevat istoria instituirii „Zilei de comemorare a victimelor foametei” prin decizia Adunării Populare. Ea a subliniat semnificația acestei inițiative pentru consolidarea identității colective și recunoașterea publică a tragediei umanitare care a marcat profund comunitățile găgăuze.

Alexandru Postica, președintele Consiliului Memoriei, a prezentat raportul „Realizările Consiliului Memoriei, probleme actuale și proiecte de viitor”, în care a evidențiat progresele înregistrate în domeniul politicilor memoriale, colaborarea cu instituțiile de cercetare și planurile privind dezvoltarea unei rețele naționale a locurilor memoriei în conformitate cu Planul de acțiuni privind comemorarea victimelor represiunilor politice, adoptat de Guvernul Republicii Moldova, la 24 iunie 2025.

Conferința a continuat o sesiune discuții, la care au participat istorici, cercetători, reprezentanți ai administrației publice și ai mediului academic: acad. Valeriu Pasat, dr. hab. Zinaida Bolea, dr. Ludmila D. Cojocaru, dr. Constantin Taușanji, dr. Güllü Karanfil, dr. Lidia Mihail Formuzal, Iabob Lupanciuc precum și alți specialiști și membri ai comunităților memoriei. Academicianul Valeriu Pasat a subliniat în intervenția sa că evocarea tragediei foametei din anii 1946-1947 nu trebuie interpretată ca un motiv de ostilitate etnică sau xenofobie și nu este îndreptată împotriva niciunui popor sau stat, ci reprezintă un demers de restabilire a adevărului istoric și de cultivare a memoriei colective într-un spirit de reconciliere și responsabilitate.

În încheiere, dl Virgiliu Bîrlădeanu, reprezentant al Institutului de Istorie al Universității de Stat din Moldova, a prezentat concluziile și rezoluția conferinței care va fi adresată Parlamentului și Guvernului Republicii Moldova, subliniind importanța continuării cercetărilor, consolidării colaborării instituționale și dezvoltării unei culturi a memoriei bazate pe responsabilitate și solidaritate.

Programul conferinței s-a încheiat cu o ceremonie de depunere de flori la Memorialul „Acı Köşesi”, un moment de reculegere colectivă dedicat victimelor foametei din anii 1946-1947.

Secția Istorie Medievală a Institutului de Istorie al USM organizează marți, 21 octombrie 2025, cu începere de la ora 10:00, masa rotundă cu genericul „Tendințe modernizatoare în activitatea culturală a Țării Moldovei în secolele XVII–XVIII”. 

Evenimentul va avea loc la sediul Institutului, în biroul 18 (mun. Chișinău, str. Academiei 3/2).

Masa rotundă își propune să aducă în prim-plan procesele de modernizare culturală din Țara Moldovei, oferind un cadru de dialog și schimb de idei între cercetători, doctoranzi și specialiști în domeniu.

Vă așteptăm cu drag!

În perioada septembrie-octombrie 2025, secretarul științific al Institutului de Istorie al USM, dr. conf. univ. Silvia Corlăteanu-Granciuc, dar și cercetătorii dr. hab. prof. univ. Anatol Petrencu și dr. conf. univ. Octavian Țîcu, au susținut o serie de prelegeri pentru elevii și profesorii din instituțiile de învățământ ale raionului Călărași.
Astfel, în cadrul lecțiilor publice, istoricii, cercetători științifici de la Institutul de Istorie al USM, le-au vorbit elevilor de la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din comuna Sipoteni, raionul Călărași, Gimnaziul „Ion Creangă” din orașul Călărași, Liceul Teoretic „Mihail Sadoveanu” din orașul Călărași, și de la Gimnaziul „Constantin Ețco” din Horodiște, despre regimul totalitar comunist, mișcarea de rezistență, paginile negre ale foametei și a deportărilor din localitățile raionului, cât și despre personalitățile marcante din raionul Călărași, care au opus rezistență acțiunilor represive ale regimului totalitar comunist, precum: Alexandru Baltaga, Vasile Țanțu, Ștefan Holban, Iraclie Flocea și alții.
Activitățile au derulat în cadrul proiectului „Personalități și evenimente marcante din raionul Călărași - cercetare și promovare prin educație”, parte a Programului Național „Acces la Cultură 2025”, finanțat de Ministerul Culturii R. Moldova și implementat de Muzeul de Istorie și Etnografie din Călărași, în parteneriat cu Biblioteca Națională a R. Moldova, cât și în cadrul subprogramului de cercetare „Coordonatele modernizării social-economice, politice, administrative și culturale în Moldova, Basarabia, RASSM, RSSM și Republica Moldova în context regional și european (studii, documente, sinteze)” al Institutului de Istorie al USM.

În perioada septembrie-octombrie 2025, cercetătorii Institutului de Istorie al Universității de Stat din Moldova au ținut prelegeri despre represiunile politice și deportările staliniste pentru elevii din școlile alolingve din R. Moldova. Acțiunile fac parte din Programul de vizite educaționale și discuții interactive cu elevii din școlile alolingve din R. Moldova, inițiat de Ministerul Educației și Cercetării, în parteneriat cu Institutul de Istorie, Universitatea de Stat din Moldova, Muzeul Național de Istorie a Moldovei și Fundația Hanns Seidel Moldova.

Astfel, 170 de elevi din UTA Găgăuzia, mun. Bălți și raionul Taraclia au participat la lecții publice desfășurate la Universitatea de Stat din Moldova, unde au discutat cu cercetătorii despre represiunile politice și deportările staliniste. Au informat tinerii despre trecutul istoric dr., conf. univ. Anatol Țăranu, cercetător științific coordonator în Secția istorie contemporană, dr. hab., prof. univ. Anatol Petrencu, cercetător științific principal și dr., lect. univ. Igor Bercu.

Totodată, aceștia au vizitat Muzeul Național de Istorie a Moldovei, unde au explorat expozițiile dedicate represiunilor politice și deportărilor staliniste. Acestea au inclus documente și fotografii de arhivă.

„Cunoașterea adevărului istoric reprezintă o formă de respect față de suferința celor care au trăit tragediile secolului XX. Doar prin înțelegerea trecutului putem clădi o societate dreaptă, tolerantă și responsabilă. Este datoria noastră, a celor care activăm în domeniul educației, să cultivăm în rândul tinerilor empatia, spiritul critic și respectul față de valorile democratice”, a menționat Ivan Duminica, șeful Serviciului politici în domeniul relațiilor interetnice, potrivit MEC.